Asociere nefericită: mâncarea cu toaleta. Priming-ul / Amorsarea

Reading Time: 4 minutes

Priming-ul în reclamă

Ai auzit vreodată pe cineva spunând „Vreau și eu oferta de prânz despre care am citit în toaletă”? Probabil că nu.

Desigur că restaurantul care s-a gândit să plătească bani pe reclama și poziționarea dintr-o toaletă din Veranda Mall, nu s-a gândit la asta.

Sunt sigură că marketerul a fost bine intenționat.


Triggeri/ Remindere

Suntem influențați de triggerii din jurul nostru. În Behavioral Economics se folosesc remindere (mesaje, alarme etc.) sau triggeri (note adezive, semne diverse, obiecte, mesaje scrise etc.). Aceștia sunt meniți să ajute oamenii să-și ducă la bun sfârșit intențiile. Sau să le amintească de diverse, în condițiile în care mergem pe pilot automat, în mare parte din timp.

Gândiți-vă la notele pe care ni le lipim pe frigider.

Gândiți-vă la medicamentele pe care le punem pe masa din bucătărie, să nu uităm să le luăm.

Gândiți-vă la pungile de semințe pe care unele magazine le așază strategic lângă raftul cu bere. 🙂

Sau plicurile de Pikant fix pe care le găsim lângă legumele pentru murături. (I ❤️ murături)


Avem nevoie de triggeri. Uneori aceștia ne determină să facem lucruri care ne avantajează. Spre exemplu, tot din Veranda Mall, vedem reminderul despre spălatul pe mâini (bravo marketerilor). Acesta este întărit de alt afiș, la ieșirea din toaletă, despre igienizare.

În primul rând îți dă mură în gură, nu ai cum să ratezi semnele pentru a adopta comportamentul dorit.

În al doilea rând mizează pe Normele Sociale și ne arată că așa e corect să facem.

Nu același lucru l-aș spune și despre aparatele cu dezinfectat din multe Mega Image-uri, pe care trebuie să le cauți bine de tot. Rezultatul: nu le folosește aproape nimeni (cu excepția unor oameni încăpățânați, ca mine).



Priming-ul

Aceste exemple despre afișe intră în categoria Priming. Priming-ul sau Amorsarea este un bias cognitiv care este folosit frecvent în Marketing, Social Science, Behavioral Economics, Sales, Design și altele. Omul este „persuadat” de diverse mesaje, prezentate sub diferite forme, să se comporte într-un anume fel. În cazul nostru, să se spele pe mâni timp de 20 de secunde și să folosească dezinfectant.

În cazul unei recepții care are un bol de bomboane pe birou, să ne amintească de dulce. Nu-i așa că e mai frumos să iei parte la un interviu după ce ai lăsat să se topească în gură o bomboană cu cafea? Parcă recrutorul e mai simpatic, mai dulce.

Mă rog, era, în vremuri când ne duceam la întâlniri față în față.

Primingul este foarte puternic atunci când vine vorba de mirosuri. Fără să știi, poți cumpăra lucruri de care nu ai nevoie, pentru că ai mirosit niște pâine aburindă înainte. Fără să știi de ce, eviți o nouă persoană despre care nu știi nimic, pentru că purta parfumul fostei.


Priming-ul în exemplu cu toaleta

Ne întoarcem la reclama de mai sus. Aceasta face parte tot din categoria Priming. Ori de câte ori vedeți afișe mari cu mâncăruri delicioase, sunt pentru a vă persuada să dați o fugă până la restaurantul acelui brand. Probabil că știți asta deja.

Așezate unde trebuie, își fac efectul foarte bine.

Postate unde nu trebuie, efectul este opus. Când te așezi pe o toaletă dintr-un mall, toți acei stimuli care vin sub diferite forme – cum arată înăuntru, zgomotele, mirosul, starea ta de spirit – toate acestea te influențează. Ce vei face este să asociezi starea aceea cu reclama la mâncare într-un fel… nefericit pentru restaurantul respectiv.

Evident că faci asta în mod inconștient.

Când vei trece pe lângă restaurant vei simți că parcă e ceva ne în regulă cu el, parcă ceva nu e bine. „Mai bine nu mănânc aici, nu-mi place”, te gândești. Asta pentru că ai citit despre el într-un context total nefericit. Totul e inconștient.


Key takeaways:

  1. Ține cont de framework-ul EAST– Easy, Attractive, Social and Timely atunci când gândești reclame, flow-uri sau customer journeys. În exemplu de mai sus legat de spălatul pe mâini, Veranda Mall le-a bifat pe toate.
  2. Gândește-te cu ce vrei să fie asociat produsul/ serviciul tău. O reclama faină pusă într-un context nefericit poate face mult rău brandului tău.
  3. Testează tu flow-ul sau path-ul pe care l-ai creat pentru clientul tău. Are sens? E ușor de înțeles? Cum te face să te simți? Ce obstacole pot apărea (ex: asocierea dintre toaletă și mâncare)?
  4. Cere feedback, doar așa poți afla multe lucruri la care nu te-ai gândit.

Revin cu alte studii de caz 😊

Mai jos puteți comenta sau shareuri acest articol.

Mulțumesc în avans 🙂


Spread the love

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus